Colaborarea cu compatriotii, care locuiesc peste hotare, in conformitate cu cadrul juridic international, si contributia la promovarea limbii, culturii, traditiilor si obiceiurilor moldovenesti in tarile unde exista comunitati moldovenesti – este una din premizele dezvoltarii cooperarii interstatale a Republicii Moldova.

Ca urmare a diferitelor procese politice si demografice, in diferite perioade istorice s-au constituit comunitatile moldovenesti, traditional stabilite peste hotarele Moldovei, dar care ramin in permanenta legate de ea prin aceeasi mostenire spirituala si istorica. Odata cu aparitia frontierelor intre fostele republici sovietice, originarii din Moldova s-au pomenit cetateni ai altor state noi independente, constituind – in Ucraina – 258 mii pers., Federatia Rusa – peste 200 mii pers., Kazahstan – 19,5 mii pers., Belarus – 5 mii pers., Letonia – circa 6 mii pers., Kirghizia – 1,5 mii pers., Lituania – 1,5 mii pers., Estonia – 1,2 mii pers.

Originarii din Moldova de alte etnii, care s-au stabilit in Germania, Israel, SUA, Canada si alte tari, prin radacinile sale, comunitatea traditiilor spiritual-culturale, de asemenea se simt legati de Moldova. In Italia, Grecia, Portugalia, Spania si alte tari se constituie comunitati ale cetatenilor Republicii Moldova, care au emigrat cu scopul de a-si gasi un loc de munca. In 19 tari ale lumii - Ucraina, Federatia Rusa, Belarus, Azerbaidjan, Kazahstan, Kirghizia, Letonia, Lituania, Estonia, Austria, Belgia, Germania, Grecia, Israel, Italia, Portugalia, Romania, Franta, Elvetia activeaza peste 50 de organizatii obstesti, reunind reprezentantii diasporei moldovenesti, fiind inregistrati in conformitate cu legislatia in vigoare a tarilor de resedinta. Asociatii, organizatii, centre, comunitati moldovenesti si alte societati national-culturale activeaza fructuos in orasele Odesa, Kiev, Nicolaev, Belgorod-Dnestrovschii, Krivoi-Rog, Reni (Ucraina); Moscova, Krasnoiarsk, Tiumeni, Nijnevartovsk, satul Moldavanskoe (reg.Krasnodar - Federatia Rusa); Minsk (Belarus); Riga (Letonia); Vilnus (Lituania); Tallin (Estonia); Afina (Grecia); Berlin (Germania); Asdod si Aschelon (Israel); Roma si Milan (Italia); Lisabona (Portugalia). Activitatea acestor organizatii este directionata spre pastrarea limbii, culturii si identitatii moldovenesti, promovarea realizarilor culturii moldovenesti, crearea unei imagini spiritual atractive a poporului moldovenesc. In multe tari, gratie activitatii de promotori a organizatiilor obstesti moldovenesti, sint marcate sarbatorile nationale ale Moldovei – Ziua Republicii si Limba noastra, traditionalul Martisor, devin cunoscute datele si evenimentele istorice, cum ar fi Anul comemorarii Marelui Domnitor Stefan cel Mare si Sfint, 335 ani a Dinastiei Cantemirestilor, 645 ani de la constituirea istorica a statalitatii moldovenesti, 15 ani a independentei Moldovei.

Pe baza obsteasca se desfasoara Zilele culturii moldovenesti (Federatia Rusa, Belarus), Festivalurile limbii moldovenesti si Festivalurile creatiei populare moldovenesti (Ucraina), sint fondate centre si muzee ale culturii moldovenesti (Moscova – Federatia Rusa, Berlin – Germania, Odesa- Ucraina), activeaza scoli duminicale (Letonia, Lituania), sint organizate colective folclorice (Belarus, Estonia, Letonia, Ucraina), se editeaza ziare pentru diaspora (Ucraina, Israel), se difuzeaza emisiuni televizate si radio in limba moldoveneasca (Lituania, Ucraina). Organizatiile obstesti ale moldovenilor peste hotare reunesc multe persoane influente in cercurile politice, economice si stiintifice ale tarilor de resedinta, capabile sa contribuie la solutionarea problemelor actuale pentru republica noastra. Multi din ei cu propriile puteri promoveaza pe pietele straine productia republicii noastre (in Letonia, Ucraina, Federatia Rusa), fondeaza case comerciale moldovenesti (in Kiev – Ucraina; Bischek – Kirghizia; in Krasnoiarsk – Federatia Rusa; Varsovia – Polonia), pot contribui la atragerea de investitii in economia Moldovei. Structurile non-guvernamentale, create de catre cetatenii Republicii Moldova in tarile din Occident (Italia, Portugalia, Grecia), activeaza in domeniul asigurarii drepturilor in cadrul legislatiei tarilor de resedinta, oferind asistenta juridica si informationala compatriotilor sai. Republica Moldova, acumulind experienta legislativa si practica intru sustinerea minoritatilor nationale pe teritoriul sau, si-a asumat si obligatiunea de a contribui la satisfacerea necesitatilor national-culturale ale reprezentantilor diasporei moldovenesti in cadrul politicii sale interne si externe. Principiile si formele de baza ale sustinerii originarilor din Republica Moldova, domiciliati peste hotare, sint stipulate intr-un sir de acte normative.

Functia de coordonare cu procesul de promovare a politicii de stat privind sustinerea diasporei moldovenesti este realizata de organul administratiei publice centrale al Republicii Moldova – Biroul Relatii Interetnice.

In scopul coordonarii activitatii organelor de stat ale Republicii Moldova in vederea sustinerii diasporei moldovenesti, elaborarii programelor de actiuni comune, stabilirii cailor de cooperare intre statul moldav si comunitatile moldovenesti peste hotare pe linga Guvern activeaza doua organe consultative:

• Consiliul coordonator pentru sustinerea persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare (instituit prin Hotarirea Guvernului nr.1322 din 29 decembrie 2000, modificat prin Hotarirea Guvernului nr.1317 din 13 decembrie 2005), scopul caruia este coordonarea activitatii organelor administratiei publice centrale in domeniul respectiv. Din componenta consiliului fac parte viceministrii afacerilor externe, educatiei, justitiei, culturii, finantelor, afacerilor interne, directorul general al Biroului Relatii Interetnice, consilierul Presedintelui Republicii Moldova. Consiliul este prezidat de dl Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe si integrarii europene.
• Consiliul coordonator al persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare (instituit prin Hotarirea Guvernului nr.228 din 24 februarie 2005), compus din reprezentantii organelor administratiei publice centrale ale Moldovei si din presedintii organizatiilor etnoculturale obstesti ale diasporei moldovenesti, care activeaza in Ucraina, Federatia Rusa, Belarus, Kazahstan, Letonia, Germania si Franta. Consiliul este prezidat de dna Olga Goncearova, director general al Biroului Relatii Interetnice.

Ministerele ramurale, birourile, agentiile si alte autoritati administrative centrale si locale, de asemenea mentin, in limitele competentei sale, relatii de colaborare cu persoanele juridice si fizice, care reprezinta diaspora moldoveneasca. O metoda de sustinere si colaborare cu daspora moldoveneasca sint Congresele persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hoatre, ce se desfasoara o data la doi ani, in or. Chisinau.

Pentru a participa la Congresul I al persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare, convocat in perioada 7-9 octombrie 2004, au fost invitati 120 delegati din Ucraina, Federatia Rusa, Belarus, Kazahstan, Letonia, Israel, Franta, Italia, Olanda, Canada, Grecia si alte tari. Printre ei: conducatori ai organizatiilor obstesti ale moldovenilor, oameni de afaceri, pedagogi, medici, ingineri, jurnalisti, maiestri ai artei si culturii, functionari publici, politicieni. Componenta si aria georgafica a tarilor de resedinta ale delegatilor la Congres sint o marturie elocventa a faptului ca contactele republicii nu se reduc numai la tarile CSI si Baltice, unde moldovenii au trait traditional in diferite etape istorice. Activitatea desfasurata intru pregatirea Congresului a contribuit la identificarea reprezentantilor diasporei moldovenesti din tarile occidentale si la stabilirea unor legaturi mai strinse cu ei. Acest for de o importanta majora, convocata pentru prima data, a demonstrat tendinta Republicii Moldova spre stabilirea si extinderea contactelor cu diaspora moldoveneasca in cadrul politicii sale interne si externe, relatiilor interstatale. Ideea interesarii reciproce in contacte si colaborare intre Moldova - patria istorica - si diaspora moldoveneasca a fost expusa in alocutiunea dlui Vladimir VORONIN, presedintele Republicii Moldova. Delegatii au mentionat ca sustin politica republicii intru sustinerea conationalilor in realizarea drepturilor lor la pastrarea identitatii etnice, culturale si lingvistice. Totodata, delegatii la Congres si-au exprimat consimtamintul de a contribui la promovarea autoritatii Moldovei in tarile de resedinta si dezvoltarea unei colaborari reciproc avantajoase cu Republica Moldova. Congresul al II-lea al persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare (diaspora moldoveneasca), convocat in perioada 12-14 octombrie 2006, a devenit un prim pas intru realizarea Programului de actiuni pentru sustinerea persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare (diaspora moldoveneasca), pe anii 2006-2009, aprobat de Guvern la 10 iulie 2006 (Hotarirea nr.809). Acest forum insemnat, consacrat aniversarii a 15-a a Independentii Republicii Moldova, a demonstrat ca intr-o perioada scurta din punct de vedere istoric, tinarul nostru stat, insusind experienta de reglare a legaturilor cu reprezentantii diasporei moldovenesti, a pus temeliile legislative si practice pentru sustinerea compatriotilor, stabiliti peste hotare, si organizatiilor lor obstesti.

La lucrarile Congresului au participat 170 de reprezentanti ai diasporei moldovenesti din 22 de tari: Ucraina, Federatia Rusa, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan, Kirgizia, Uzbekistan, Letonia, Lituania, Estonia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Germania, Olanda, Grecia, Israel, Italia, Canada.

Sursa: www.diaspora.md