Între 12 şi 14 octombrie, la Chişinău s-a desfăşurat Congresul ordinar al moldovenilor de pretutindeni, supranumit de organizatori mai sofisticat şi mai lung – „Congresul persoanelor originare din Moldova domiciliate peste hotare, diasporei moldoveneşti”. Forul a întrunit peste 250 de persoane din 18 ţări şi a fost consacrat aniversării a 650-a a întemeierii Statului Moldovenesc.

Considerat oficial al III-lea Congres, el a fost, de fapt, al IV-lea, deoarece primul avuse loc în primăvara anului 1994 şi nu în anul 2004, cum s-a anunţat ulterior. Mărturisesc acest fapt în calitate de participant, vorbitor şi cronicar al acelui for moldo-internaţional uitat atît de repede de societate.

Timpul trece rapid... Parcă mai ieri am asistat la congresul precedent şi iată-l următorul, cu doi ani mai încoace. Mulţi delegaţi se cunosc de atunci, salutîndu-se ca nişte vechi prieteni. Observăm însă că o bună parte din participanţi parcă a întinerit: sînt fii şi fiice, nurori şi nepoţi ai primilor delegaţi, majoritatea dintre care vorbesc moldoveneşte, ceea ce înseamnă că compatrioţii noştri păstrează şi transmit tradiţiile neamului, oricît de departe de patrie s-ar fi stabilit. Astfel, vechiul meu cunoscut din Minsk, Petru Capmoale şi-a adus-o şi pe fiica Angela, iar pe prietenul lui, Gheorghe Puşcaşu l-a adus cu maşina feciorul său.

Aceasta nu a fost unica deosebire dintre Congresul al IV-lea şi cel precedent. De astă dată, participanţii s-au bucurat de acţiuni mai variate şi mai interesante. Spre exemplu, programul concertului festiv a fost alcătuit din cîntece, dansuri şi alte manifestări interpretate de colective artistice ale unor diaspore (Vilnius, Minsk, Moscova, Riga, Ismail, Reni ş.a.m.d.). De altfel, şi unii delegaţi au evoluat pe scenă în calitate de artişti amatori la deschiderea Congresului desfăşurată la Teatrul de Stat de Operă şi Balet.

Prezent la solemnitate, Preşedintele Parlamentului Marian Lupu le-a adresat participanţilor un cuvînt de salut din partea conducerii ţării. Printre alte lucruri importante spicherul, mulţumindu-le reprezentanţilor diasporelor  pentru că îşi cinstesc patria, a remarcat următoarea idee: „Dumneavoastră sînteţi solii Moldovei, forţa ei promotoare în relaţiile cu ţările în care v-aţi stabilit”.

Originală ca procedeu şi binevenită s-a dovedit a fi conferinţa ştiinţifică cu genericul „650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc”, perfect încadrată în scenariul Congresului. Delegaţii au ascultat cu mult interes comunicările unor reputaţi istorici, jurişti şi etnografi (Victor Stepaniuc, Vladislav Grosu, Alexandru Roman, Vasile Stati, Mihail Baboglu, Vladimir  Ţaranov, Alexandru Buruiană ş. a.), care s-au referit la originile moldovenilor şi au pledat pentru dreptul lor la propria statalitate. Precum a remarcat reprezentanta diasporei moscovite Valentina Pleş, asemenea excursuri ştiinţifice lărgesc cunoştinţele moldovenilor rupţi de patrie şi le întăresc sentimentele patriotice.

Cu certitudine şi excursia colectivă la Mănăstirea Căpriana i-a făcut pe delegaţi să se mîndrească cu patria lor de neuitat - Republica Moldova.

În cadrul Congresului, şeful statului Vladimir Voronin i-a decorat pe cîţiva activişti pentru munca lor obştească şi culturală în cadrul diasporelor moldoveneşti. Medalia „Meritul Civic” i-a fost conferită lui Oleg Burlea, preşedintele Societăţii Culturale Moldoveneşti „Izvor”, oraşul Reni (Ucraina), precum şi Antoninei Valko, preşedintele organizaţiei Obşteşti Republicane „Comunitatea Moldova” din Minsk (Republica Belarus). Titlul onorific „Om Emerit” i-a fost conferit lui Vasile Cepoi, conducătorului Ansamblului Folcloric „Etnos” din satul Utkonosovka, raionul Ismail (Ucraina), iar titlul onorific „Meşter-Faur” i-a fost acordat lui Ilie Ţurcan, meşter popular din oraşul Moscova (Federaţia Rusă).

"Moldoveni din toate ţările, uniţi-vă!". Articol de Boris MARIAN. Sursa www.moldova.md